Falling for you

I hope this song will find you awake
'Cause what I need to say can't wait
I've loved you since we were just babes
The world can try but we can't change

'Cause I'm fallin', fallin' for you
Oh darling, it's finally true

I hope this song brings you back to life
'Cause I can see the fear in those eyes
I promise you if we just try
We'll take this wrong and make it right

I've fallen, fallen for you
Oh darlin; it's finally true
And someday, I'll break your fall too
'Cause I've fallen, fallen for you
And I won't let your heart turn to stone
'Cause when I found you, my heart found a home
When I found you, my heart found home

Stay

If I build a wall
A hundred feet tall
Would that keep you in?
If I shackled your feet
So you couldn’t leave
Would you try and run?

If I promise not to fight
At least not tonight
Would you stay the night?
If I wore that little dress
That you like the best
Would you pass my test?

Would you stay?
Would you stay with me?

If I poured another drink
What would you think
About staying in?
If I was sincere
And whispered my fears
Would you still be here?

Would you stay?
Would you stay with me?

Drumul catre soare

In apus mi-am dorit sa te-ntalnesc, mi-am dorit sa-ti vad chipul, sa-l pot atinge, sa-ti arat adevarata frumusete a vietii, dincolo de toate suferintele prin care am trecut. Sunt atat de multe lucruri dureroase care stau in adancul trecutului nostru, care ne macina si ne framanta atunci cand ies la suprafata. In momentul in care un anumit lucru ne readuce aminte de ceva neplacut, e inevitabil sa nu ne reamintim si ne lasam prada sentimentelor, parca ne-ar placea sa retraim acea suferinta de care am avut parte candva. De ce atata suferinta? De ce atata amagire? Tristete, te cuprinde amorteala, iti doresti sa retraiesti acele clipe de bucurie dar care te terminau incet, iti mananca din viata. In pofida amaraciunii, trebuie sa mergi mai departe, esti nevoit, nu mai ai incotro, altfel vei cadea prada din nou narcoticelor care pentru tine erau odata singurul mod de a scapa si de uitare. Ceva te tine in loc, nu poti merge mai departe, iti doresti sa faci multe lucruri, dar totusi nu poti, ceva nu te lasa, probabil ceva din trecut. O rana atat de profunda incat nici tu nu stii daca vei scapa vreodata de ea. Este timpul pentru o schimbare. Faptul ca stai si esti urmarit de trecut nu te ajuta deloc, ba chiar te face sa stagnezi. Creierul tau functioneaza intr-o anumita masura dar parca ar fi inghetat. Nu ajunge sa gandesti ca iti doresti ceva anume, trebuie sa lupti pentru acel lucru , trebuie sa ACTIONEZI. Probabil ca aici este vorba de o frica anume, de a uita si de a te desprinde de tot ceea ce a fost si nu mai este. Trebuie sa gasesti acea incredere de care ai nevoie si sa te misti repede pentru ca nu prea mai e timp de tanguiala. Lasa-i pe cei din jurul tau sa te ajute, asculta si sfatul lor, poate intr-o anumita masura pot avea dreptate. Poate doar cu ajutorul lor vei putea reusi. Toti avem nevoie de cineva care sa fie acolo pentru noi atunci cand avem nevoie cu adevarat, sa stim ca nu suntem singuri intr-o lume depravata si fara de speranta. Cu toate ca tu ai iubit-o , ea ti-a sfasiat inima in mii de particule. Fara pic de mila a renuntat la tot ce avea mai bun pentru nimic. Durerea pe care ai simtit-o probabil a fost mare, te-ai simtit tradat si parca tot pentru ce ai luptat pana acum s-a spulberat intr-o secunda. Nu renunta niciodata, nu te lasa batut, captiv in negura tristetii, nu lasa amaraciunea sa te cuprinda. Cu siguranta, cei care te-au facut sa suferi nu merita nici cea mai mica indurare din partea ta. Cei care au avut ocazia si norocul sa te cunoasca si nu au stiut aprecia genul minunat de persoana de care ai dat dovada probabil nici nu merita sa traiasca. Probabil ca ti-ai dori mai mult. Probabil nu sunt asa cum ti-ai dori sa fiu cu adevarat. De multe ori cand ne dorim un lucru cu ardoare tanjim mult dupa el, iar atunci cand ne este dat, poate nu stim sa ne bucuram de el cu adevarat, cum ne-am imaginat. E interesant cum unui om cu cat ii dai mai mult, cu atat isi doreste mai mult, atat pe plan material cat si sentimental. Aici intervine un mare defect si anume nemultumirea omului indiferent cat de bine i-ar fi. Totdeauna cautam ceva mai bun, mai nou, ceva care sa ne atraga atentia, sa ne fascineze. E trist, dar traim vremea unor iluzii, lasam lucrurile cu adevarat importante deoparte si traim sentimente false de moment.

Maybe sometimes...

...i shouldn't say anything because it hurts. Let me be the one to hold you in my arms, let me be what she could not. Let it go, because it hurts, it drags you apart. Just be happy with what you have, because it could be worse, but it is not. I didn't mean to hurt you, it makes me feel deeply sad, because this is ment to last. We all have problems, we all have thoughts, but it's verry hard to know when it's the right moment to say something and what to say.

Cu drag...

Purtam fiecare o dragoste-n noi,
Eu pentru tine, iar tu pentru alta
Si focul ne mistuie pe amandoi,
Eu ard pentru tine, iar tu pentru alta.
Astept un cuvant...
Astept un cuvant...
Eu de la tine, iar tu de la alta.
Obrazul si-n vis ti-l vad
Iar tu in visare nu vezi decat alta
Si ce ne ramane sa facem,
Cand soarta nu stie decat sa dezbine,
Traim sa iubim,
Desi tu pe alta, eu totusi pe tine.

Life

Viata e ca un vartecus uneori. Te ridica, te coboara, uneori chiar te inalta. Niciodata nu stii ce poate urma, dar tot timpul stii ca va urma ceva.

Dark times

Traim uneori vremuri grele, nu intelegem, nu vrem sa intelegem, vrem sa fugim, nu stim de ce, nu stim unde, stim doar ca vrem sa fim singuri. Uneori e bine sa fii singur, sa poti sta sa te gandesti la anumite lucruri din viata. E bine, e rau, uneori nici noi nu stim ce ne apasa, si cateodata e tare ciudat, nu vrem sa fim asa si totusi nu putem iesi din aceasta stare, nu stim cauza, sau poate nu vrem sa o stim cu adevarat. Ne dorim sa fim tristi si de fiecare data cand ne apuca nostalgia parca vrem sa o amplificam, sa suferim cu toata puterea noastra. E trist, si dureros uneori, vrem ceva atat de mult incat lasam acel lucru sa ne scape din maini. Suntem niste fiinte ciudate, complexe, nu ne intelegem noi insine,daramite sa avem pretentia sa ne inteleaga ceilalti. Dar desi suntem asa, totdeauna ne ramane speranta, si totdeauna ne vom ridica si ne ramane o farama de care sa ne tinem. Totul e in mister, dar un lucru e sigur, vom avea totdeauna puterea sa ne ridicam dupa ce am cazut, fie cu ajutor, fie din propriile noastre forte.